Puncte forte
• Poziţionarea geografică strategică. Zona Metropolitană Constanţa este situată la confluenţa mai multor coridoare de transport pan-european, la graniţa de est a Uniunii Europene.
• Zona Metropolitană Constanţa reprezintă a doua mare aglomerare urbană (cca. jumătate de milion de locuitori) din România, după capitala ţării - Bucureşti.
• Zona Metropolitană Constanţa reprezintă una dintre cele mai importante pieţe de desfacere din regiunea extinsă.
• Relaţiile funcţionale pe multiple planuri existente între municipiul Constanţa şi celelalte localităţi din zona metropolitană.
• Al doilea mare centru economic al României, după capitala ţării – Bucureşti.
• Infrastructură economică complexă, bine conturată.
• Peste 90% din economia locală aparţine mediului privat.
• Sector terţiar bine dezvoltat.
• Potenţial agricol considerabil.
• Portul Comercial Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră şi al patrulea ca mărime din Europa şi Portul Turistic Tomis.
• Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, unul dintre cele mai mari şi mai moderne aeroporturi din România şi aeroportul Tuzla.
• Resurse energetice importante.
• Principalul reper turistic al României şi unul dintre cele mai importante din regiune, atât sub aspectul capacităţii de cazare existente, cât şi din punct de vedere al turiştilor care vizitează zona.
• Cadru natural propice dezvoltării activităţilor de turism (Marea Neagră, plaje fine şi însorite, fundul mării este nisipos şi complet lipsit de pietre, cu pantă foarte mică, lipsa mareelor).
• Potenţial balnear ridicat. Lacul Techirghiol posedă proprietăţi terapeutice unice în Europa.
• Resurse hidrologice importante.
• Forţă de muncă bine calificată în sectoare economice diverse (comerţ, servicii, industrie, turism, activităţi portuare etc.).
• Spaţiu multietnic unic în ţară şi lipsa conflictelor interetnice.
• Centru universitar cu tradiţie, aflat în prezent în plină dezvoltare.
• Patrimoniu istoric şi cultural de mare valoare (muzee, teatre, monumente arheologice şi arhitectonice, biblioteci şi alte aşezăminte de cultură).
• Mass-media locală este bine reprezentată pe toate segmentele sale: televiziune, radio şi presă scrisă.
• Nivel scăzut al poluării. |
Puncte slabe
• Absenţa unor politici şi strategii coerente de dezvoltare economică integrată a zonei.
• Discrepanţa sub aspectul confortului social şi al indicatorilor de dezvoltare urbană între municipiul Constanţa şi localităţile din vecinătatea sa.
• Lipsa cronică a resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură.
• Dezvoltarea haotică a unor zone din vecinătatea municipiului Constanţa.
• Infrastructură deficitară în anumite localităţi (lipsa reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, a sistemului centralizat de încălzire şi căi de acces adecvate).
• Transportul în comun între localităţile din perimetrul metropolitan se desfăşoară la standarde scăzute şi este sub dimensionat raportat la necesar.
• Starea precară a întregului sistem sanitar şi servicii medicale şi de urgenţă de slabă calitate, departe de standardele europene în domeniu.
• Supra-aglomerarea unor zone din perimetrul metropolitan, mai ales în perioada sezonului estival (staţiunea Mamaia şi staţiunea Eforie, zona din jurul marilor centre comerciale etc.).
• Capacitate slabă de adaptare a agenţilor economici la cerinţele pieţei.
• Distanţa considerabilă faţă de graniţa de vest a României.
• Fond locativ învechit, construit în cea mai mare parte a sa în perioada 1965 – 1980.
• Situaţie locativă precară pentru mai multe categorii de persoane defavorizate (romi, tineri, persoane cu venituri reduse, familii cu mulţi copii).
• Raportul negativ între populaţia activă şi populaţia inactivă.
• Procentul scăzut al persoanelor cu pregătire superioară, comparativ cu indicatorul similar din Uniunea Europeană.
• Utilizarea încă insuficientă a tehnologiilor informatice moderne şi a internetului în procesul educaţional, dar şi în activităţile economice.
• Starea fizică proastă a unor monumente arheologice şi a unor edificii cu valoare arhitecturală şi istorică deosebită.
• Lipsa capacităţii administrative a autorităţilor locale de a elabora şi a implementa strategii şi politici comune de dezvoltare integrată a întregii zone metropolitane.
• Penuria de specialişti în domeniul gestionării asistenţei financiare nerambursabile provenind de la Uniunea Europeană.
• Implicarea scăzută a societăţii civile la viaţa social-politică şi economică a zonei, în special în mediul rural. |
Oportunităţi
• Intensificarea procesului de descentralizare şi creşterea autonomiei locale, inclusiv creşterea resurselor financiare.
• Accesarea programelor europene de finanţare nerambursabilă, precum şi a celorlalte programe naţionale şi locale de finanţare.
• Situarea pe drumul de tranzit al petrolului şi a celorlalte resurse naturale provenind din Marea Caspică şi Caucaz.
• Tendinţa de creştere a investiţiilor private şi în special a investiţiilor străine.
• Demararea lucrărilor de realizare a unei noi şosele de centură care încadrează întreaga zonă metropolitană şi oferă posibilitatea devierii traficului greu şi fluidizării circulaţiei.
• Dezvoltarea accelerată a sectorului de construcţii şi crearea unor noi cartiere de locuinţe în zona periurbană a municipiului şi în localităţile limitrofe;
• Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu gaze şi extinderea acesteia la nivelul întregii zone metropolitane.
• Dezvoltarea învăţământului universitar şi creşterea numărului de studenţi străini.
• Creşterea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale, în special posibilitatea localităţilor mai mici de a avea acces la resurse informaţionale şi specialişti. |
Ameninţări
• Apariţia unor întârzieri în procesul de descentralizare regională şi locală, cu efecte asupra elaborării şi implementării unei strategii unitare de dezvoltare a întregii zone metropolitane.
• Temerea unor edili ai localităţilor din jurul Constanţei că ar putea pierde autonomia decizională pe care o deţin în prezent, prin integrarea si implementarea politicilor de dezvoltare la nivel metropolitan.
• Alocarea fondurilor publice pentru dezvoltarea infrastructurii pe criterii arbitrare sau de apartenenţă politică şi clientelă de partid.
• Promovarea unor interese de ordin personal în sfera administrării zonei metropolitane şi a localităţilor componente.
• Imposibilitatea autorităţilor locale de a asigura sursele financiare necesare accesării fondurilor comunitare de preaderare şi a celor structurale.
• Perpetuarea crizei economice globale.
• Politici permisive în domeniul amenajării teritoriului, care permit construcţia de imobile şi de obiective economice, fără a exista un plan unitar de dezvoltare a zonei şi fără a se avea în vedere aspectele de mediu, cele arhitectonice sau posibilitatea de a avea acces la serviciile publice.
• Concurenţa exercitată în regiune de alte centre urbane importante.
• Intensificarea tendinţei de supra-aglomerare a unor zone din perimetrul metropolitan, în special din municipiul Constanţa.
• Supra-solicitarea infrastructurii publice (drumuri şi sistemele de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gaze, iluminat public etc.) şi incapacitatea acesteia de a răspunde prompt tendinţelor de dezvoltarea a zonei, mai ales a unor insule din interiorul teritoriului metropolitan.
• Tendinţa migraţionistă către Europa occidentală manifestată în ultima perioadă de către forţa de muncă calificată şi, în special, de tineri, poate afecta pe termen mediu dezvoltarea acelor activităţi economice ce încorporează valoare adăugată mare.
• Eroziunea continuă a falezelor si a plajelor |
