Oraşul Murfatlar

2

Localitati componente:Siminoc

Coordonate:44°10′25″N 28°24′30″E

Suprafață:69,25 km²

Populatie:10.216 locuitori (2011)

Altitudine:90m

Documente:Harta localităţii
Harta Zonei Metropolitane Constanţa

Legaturi utile:www.primaria-murfatlar.ro
Murfatlar - Wikipedia

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 6.925,075 ha, iar activitatea sa economică se bazează în principal pe comerţ, fiind urmată de celelalte ramuri: transport, servicii, agricultură, industrie şi construcţii.

Turismul în oraşul Murfatlar se doreşte a fi o componentă importantă a vieţii social-economice, având ca axă principală obiective cultural istorice recunoscute şi ocrotite de lege. Aici se află una dintre cele 13 destinaţii turistice religioase principale din ţară: complexul monahal rupestru de la Murfatlar, unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din România, considerat a fi de o inestimabilă valoare şi datorită inscripţiilor cu caractere gotice, germanice, greceşti şi slavone din interior.

Printre obiectivele turistice ale oraşului Murfatlar se numără şi rezervaţia naturală “Fântăniţa” în cadrul căreia există şi popasul cu acelaşi nume. De asemenea, acest oraş este renumit în întreaga ţară şi peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vin. Astfel, un alt punct de atracţie al oraşului îl reprezintă crama şi complexul de vinificaţie SC „Murfatlar România” SA., cel mai important producător de vin din România.

Situat la vest de municipiul Constanţa, la o distanţă de 18 km, oraşul Murfatlar are în componenţa sa localitatea Murfatlar şi satul Siminoc.

Descriere

La aproximativ jumătatea distanţei nord-sud a Dobrogei, pe calea ferată ce leagă Constanţa de Cernavodă se află aşezată localitatea Murfatlar. Oraşul Murfatlar are în componenţă şi satul Siminoc situat la 6 km vest de oraş, pe drumul comunal DC 27.
Teritoriul localităţii este situat pe platforma dobrogeană prebalcanică, relieful fiind format din versanţi cu pante line ale unor confluenţe de văi. În localitatea Murfatlar converg văile Seacă, Basarabi, Şerpelea şi a Siminocului, toate afluente Canalului, cu lucrări de amenajare pe cursul inferior şi în zona confluenţelor. Sunt prezente trei forme de relief distincte: dealuri 80- 130 m (Maltezeanu), ghermea (movile) 15-80 m (Siminoc), văi (Carasu, Siminoc, Şerpelea).
Teritoriul administrativ al oraşului are o formă neregulată, cu suprafaţa de 6.925,075 ha şi lungimea conturului de 50.993,21 m conform măsurătorilor efectuate la bornarea acestuia din 1994.
Teritoriul se învecinează: la nord – comuna Poarta Albă, la est – comuna Valu lui Traian, la sud – comunele Mereni şi Ciocârlia, la vest – oraşul Medgidia.
Climatul localităţii se înscrie în cel al Dobrogei centrale caracterizat prin continentalism, cu oscilaţii diurne şi anuale mari ale temperaturii aerului, cantităţide precipitaţii reduse. Vecinătatea relativă a mării influenţează asupra circulaţiei maselor de aer.
Se consemnează ca fenomen specific caracterul torenţial frecvent al ploilor, având ca efect inundaţiile. De aceea, trebuie să se ţină seama la amplasarea construcţiilor, de dimensionarea canalizării pluviale, a rigolelor. Localitatea Murfatlar beneficiază de un climat plăcut, determinat de aşezarea geografică şi de relief.

Transport naval

Circulaţia navală pentru oraşul Murfatlar se rezumă la curse ocazionale pentru produse balastiere, fier vechi şi cereale. Dar acestea nu acoperă capacitatea portului de 0,7 milioane t/an. Din anul 1997, în portul Basarabi a fost înfiinţată Zona Liberă Basarabi, care este situată în Complexul Portuar Basarabi, Dunăre-Marea Neagră şi cuprinde o suprafaţă de 10,7 ha teren (din care 7,6 ha teritorii portuare). Zona liberă Basarabi pune la dispoziţia investitorilor străini toate facilităţile specifice acestora. Firmele cu activitate în Zona Liberă pot desfăşura următoarele tipuri de activităţi:
– activităţi industriale şi de procesare;
– depozitări mărfuri magazii şi de platforme descoperite;
– activităţi comerciale, industriale etc.

Economie

Oraşul Murfatlar s-a format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă. Activitatea meşteşugărească şi comerţul au fost primele activităţi care s-au dezvoltat. Spriritul antreprenorial, reformele structurale în formarea şi funcţionarea unităţilor economice, aplicarea mecanismelor de piaţă au condus la dezvoltarea rapidă şi puternică a sectorului privat.

Pe ansamblu, activitatea economică în oraşul Murfatlar poate fi ilustrată prin numărul de firme din fiecare domeniu, cifra de afaceri/domeniu şi numărul de angajaţi cuprinşi în aceste firme.

Principalul obiectiv în dezvoltarea locală este acela de a păstra potenţialul economic al industriilor cheie şi de a crea condiţii pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor, cât şi agenţilor economici. Este esenţial pentru oraşul Basarabi să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.

Autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să aibă ca priorităţi pentru următorii ani atragerea de investitori şi sprijinirea dezvoltării unităţilor economice din raza de competenţă, în vederea asigurării resurselor bugetare necesare dezvoltării oraşului.

Principalul obiectiv în dezvoltarea locală este acela de a păstra potenţialul economic al industriilor cheie şi de a crea condiţii pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor, cât şi agenţilor economici.

Este esenţial pentru oraş să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.

Turismul

Turismul în oraşul Murfatlar se doreşte a fi o componentă importantă a vieţii social-economice, având ca axă principală obiective cultural istorice recunoscute şi ocrotite de lege. În oraşul Basarabi, putem vorbi de existenţa ansamblului rupestru, format din şase bisericuţe, câteva încăperi, galerii şi morminte creştine, toate cioplite în masivul de cretă. Cele mai valoroase indicaţii cronologice le oferă inscripţia slavă veche din anul 6500 e.n. şi grafitul în limba greacă incizat în anul 982 e.n.

De asemenea, la ieşirea din oraşul Murfatlar se află rezervaţia naturală „Fântâniţa” Murfatlar. Rezervaţia se înfăţişează sub forma unei pante relativ abrupte, calcaroasă, brăzdată de văiugi, şi reprezintă partea cea mai interesantă a rezervaţiei, sub aspect ştiinţific prin flora şi fauna ce o conţine.

Printre obiectivele turistice ale oraşului Basarabi se află Conacul lui Mihail Kogălniceanu (monument istoric), astăzi grădiniţă, monumente şi ansambluri de artă, care punctează momente sau evenimente însemnate din istoria oraşului.

Localitatea Murfatlar este renumită în întreaga ţară şi peste hotare prin apreciatele sale soiuri de vin. Această trăsătură specifică a zonei determină să devină obiective turistice ale oraşului: crama şi complexul de vinificaţie SC „Murfatlar România” SA. Faţă de posibilităţile naturale oferite de zonă, capacitatea de cazare este neexistentă, deoarece oraşul Murfatlar se află la doar 18 km de municipiul Constanţa, care are o capacitate hotelieră foarte dezvoltată.

În rezervaţia naturală „Fântâniţa” Murfatlar există popasul cu acelaşi nume.

Perspective turistice:

Pentru turişti, oraşul Murfatlar poate oferi o zi agreabilă în următoarea variantă propusă:

Croazieră cu vaporaşul pe Canalul Dunăre Marea Neagră, cu escală ladebarcader şi o excursie pe ruta Constanţa – Adamclisi; (turism itinerar)
Vizitarea Complexului rupestru;
Degustare de vinuri la Staţiunea de cercetare şi dezvoltare vini-viticolă sau la Complexul de vinificaţie „Murfatlar România”;
Vizitarea complexului de producţie a vinului, al Muzeului vinului din cadrulSC „Murfatlar România” SA;
Degustare de vinuri la Punctul turistic;
Vizitarea parcului dentrologic şi a Rezervaţiei naturale „Fantâniţa” Murfatlar;
Seara dobrogeană la Popasul Fântâniţa cuprinzând: masa tradiţională şispectacol folcloric oferit de ansamblul Junii Murfatlarului al Casei de Cultură a oraşului Murfatlar.

Populație

Populaţia oraşului este de 10.746 de persoane, majoritatea de naţionalitate româna, alături de care coexistă şi etnici turci, tătari şi rromi.

La recensământul din 2002 au fost numărate 10.857 de persoane. Sub aspect etnic, localitatea era alcătuită din 9.801 români, 705 tătari, 272 ţigani/romi, 62 turci, 9 lipoveni, 5 unguri, 2 bulgari şi 1 german. Din punct de vedere confesional şi religios, populaţia se compunea din 9.694 ortodocşi, 771 musulmani, 249 penticostali, 78 baptişti, 31 romano-catolici.

Comparativ, în anul 1930 localitatea număra 1.502 locuitori, dintre care 936 români, 268 turci, 96 tătari, 59 germani, 44 ţigani, 27 armeni, 24 greci ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.047 ortodocşi, 371 mahomedani, 47 luterani, 19 armeano-gregorieni, 13 romano-catolici ş.a.m.d.

Istoric

În urma săpăturilor arheologice s-au găsit urme de locuire datate înainte de anul 992 e.n.

Prima atestare documentară a localităţii cu numele de Murfatlar este din anul 1855, nume care se păstrează până în anul 1924, când, în urma disputelor politice dintre ţărănişti şi liberali, numele se schimbă în Basarabi. În anul 1965, localitatea revine la numele de Murfatlar, pentru ca în anul 1980, numele să se schimbe din nou în Basarabi. Se spune că schimbarea se datorează rezonanţei turceşti a denumirii „Murfatlar” (în trad. „Al lui Murfat”). Conform unei anecdote, însuşi Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat schimbarea denumirii, pentru că pronunţarea numelui vechi îi prilejuia dificultăţi.

Pe 26 iunie 2007 Camera Deputaţilor a adoptat legea de revenire la denumirea Murfatlar. Legea a fost adoptată de Senat la 4 decembrie 2007, promulgată de preşedintele României pe 20 decembrie 2007 şi publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2007.

Edificii culturale de interes naţional

În apropierea oraşului se află Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar, cu prima biserică de pe teritoriul României. Ansamblul monastic rupestru cuprinde biserici, încăperi, galerii etc.

Situl arheologic Basarabi-Murfatlar se află la o distanţă de 15 km de litoralul Mării Negre, pe malul drept a ceea ce a fost Valea Carasu, acum Canalul Dunăre-Marea Neagră. Este alcătuit din camere şi galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Murfatlar. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României. Bisericile şi galeriile săpate în dealul de cretă de la Basarabi-Murfatlar se află pe versantul de NV al dealului Tibisirul, la o distanţă de câteva zeci de metri de Canalul Dunăre – Marea Neagră şi în imediata apropiere a marelui val de piatrã. Se presupune cã întrebuinţarea iniţială a complexului Basarabi-Murfatlar a fost strâns legată de existenţa acestui val de piatrã, deoarece multe dintre fragmentele păstrate ale coronamentului de val sunt din cretã, a cãrei origine se poate afla în cariera veche. Datarea sitului s-a făcut pe baza indicaţiei unei inscripţii din naosul bisericii B4 leat 6500, ceea ce înseamnă anul 992.

Rezervația Fantanita-Murfatlar

Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov.

Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha.

Incepand cu anul 1962 rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic, bujorul de stepa, ricinul, etc.

In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.

Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Punct turistic

Construit pe doua nivele in mijlocul plantatiilor, dupa un proiect care are la baza elemente ale arhitecturii populare dobrogene, punctul Turistic murfatlar este vizitat anual de mii de turisti romani si straini.An de an, turistii sunt atrasi aici de 4 lentatii :posibilitatea de a degusta intreaga gama de vinuri si specialitati obtinute la Murfatlar,oferta de produse gastronomice traditionale de cea mai inalta calitate –incluzand mancarurile specifice Dobrogei, ambianta naturala si panorama peisajul ce pot fi complementate de pe terasa Punctului Turistic, precum si programul folcloric sustinut de ansamblul artistic « Murfatlar »

Vie Vin Murfatlar

Binecuvantata cu unul din cele mai potrivite amplasamente naturale,Podgoria Murfatlar este asezata in sud-est-ul Romaniei, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei. Plaiurile viticole cuprind peste 2600 de hectare din zona localitatilor Basarabi, Valul lui traian, Poarta Alba si Siminoc.

Climatul continental, diversitatea amplasarii plantatiilor viticole, efectul protector al reliefului impotriva curentilor reci predominant nord-estici, influienta favorabila a vecinatatii excesive, ofera podgoriei Murfatlar un microclimat particular favorabil pentru realizarea unei largi varietati de vinuri.

Cultivarea vitei de vie este ocupatia de baza a locuitorilor acestei zone din cele mai vechi timpuri, iar oamenii de la Murfatlar constientizeaza faptul ca sunt continuatorii unei traditii indelungate si se mandresc cu asta.

Scythia Minor,denumirea antica a Dobrogei,era cunoscuta pentru cultivarea vitei de vie, vinul obtinut aici fiind unul dintre produsele care faceau obiectul schimburilor comerciale dintre populatia autohtona (tracii) si coloniile grecesti de pe malul Marii negre.

Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de faimosul poet latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso. 43i.C,-17d.C),care a trait in cetatea Tomis , situata pe malul marii Negre, in perioada 9-17 d.C.,fiind exiliat de imparatul roman Augustus

Astazi, oamenii de la Murfatlar au toate mijloacele necesare pentru a obtine cel mai bun vin romanesc.Traditia si experienta sunt puse acum in valoare prin utilizarea celor mai moderne linii tehnologice de vinificare.

Tehnologia folosita este adaptata fiecariu soi de vin.Momentul recoltarii strugurilor este stabilit stiintific in functie de tipul de vin ce se doreste obtinut, iar perioada de recoltare permite producerea in mod natural a intregii game de vinuri, de la cele seci la cele dulci.

In septembrie 2002 Murfatlar a devenit prima societate viti-vinicola din romania certificata conform standardului de calitate ISO 9001 :2000 pentru sistemul de management al calitatii si pentru sistemul HACCp de asigurare a securitatii in domeniul alimentar.Toate acestea au scop obtinerea unui produs autentic :VINUL DE MURFATALR, cu insusirile si calitatile lui incontestabile.

Amfitrion

Fie ca este facut de placere sau din interes profesional, un tur al compluxului Viti Vinicol Murfatlar ar fi incomplet fara vizitarea Muzeului Viei si Vinului, a punctului si a Salilor de Degustare.

Muzeul Viei si Vinului a fost infiintat in anul 1970 sub patronajul Muzeului national de istorie si Arheologie din Constanta.Obiectele ce se afla in patrimoniul acestuia atesta practicarea viticulturii pe teritoriul Dobrogei de peste 2500 de ani.In muzeu sunt expuse piese valoroase, de la amforele din antichitate in care negustorii transportau si depozitau vinul pana la teascurile din lemn utilizate in Evul Mediu.