Comuna Mihail Kogălniceanu

Guvernul Romaniei

Localitati componente:Mihail Kogălniceanu, Palazu Mic, Piatra

Coordonate:44°22′12″N 28°27′35″E

Suprafață:165,51 km²

Populatie:9978 locuitori (2011)

Altitudine:20m

Documente:Harta localităţii
Harta Zonei Metropolitane Constanţa

Legaturi utile:www.mk-primaria.ro/
Mihail Kogălniceanu - Wikipedia

 Mihail Kogălniceanu se află la o distanţă de 26 km Nord-Vest de municipiul Constanţa. Comuna are o suprafaţă de 16 551 ha şi o populaţie de 10 114 locuitori, majoritatea români, alături de care convieţuiesc etnici aromâni, turci, tătari, rromi şi germani. Localităţile pe care comuna le are în subordine sunt Palazu Mic şi Piatra.

Activitatea economică principală desfăşurată în comună este agricultura, urmată de industrie şi comerţ. De asemenea, existenţa Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu şi a bazei militare NATO a dus la dezvoltarea serviciilor şi la o creştere economică semnificativă la nivelul comunei.

Aşezare cu un bogat trecut istoric, comuna M. Kogălniceanu se poate lăuda cu obiective istorico-culturale importante, printre care: sistemul de apeducte roman, aşezările neolitice Sitorman (cultura Hamangia şi Gumelniţa), Biserica Romano-Catolică în stil gotic, Muzeul Etnografic Aromân etc.

Comuna Mihail Kogălniceanu, ca unitate administrativ-teritorială a judeţului Constanţa, a fost înfiinţată prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. Atestările documentare cu privire la satul reşedinţă a comunei datează din secolul I î.Hr., după cum urmează: în timpul ocupaţiei romane, localitatea s-a numit Vicus Clementianensis; la jumătatea secolului al XIII–lea, pe vremea ocupaţiei otomane, localitatea s-a numit Kara Murat; în perioada anilor 1930, Ferdinand I, pentru ca abia în anul 1948 aceasta să dobândească denumirea de Mihail Kogălniceanu. Comuna Mihail Kogălniceanu, unitate administrativ–teritorială de rangul IV, este situată în partea de Sud–Est a României, în centrul judeţului Constanţa, pe platforma podişului Tortomanu, la o distanţă de 26 km de municipiul Constanţa, şi se învecinează cu următoarele localităţi: Târguşor şi Cogealac (în partea de nord), Săcele (la nord–est), Năvodari şi Corbu (la est), Lumina (la sud şi sud–est), Ovidiu (la sud), Castelu (la sud–vest) şi cu Nicolae Bălcescu (în partea de vest).

Principalele căi de comunicaţie ale comunei sunt: drumul naţional D.N. 2A Constanţa–Bucureşti, care asigură legătura comunei cu municipiul Constanţa, staţia de cale ferată Nicolae Bălcescu, situată la 9 km faţă de comună, care asigură legătura cu municipiile Constanţa, Medgidia şi Tulcea, D.J.222 Mihail Kogălniceanu–Târguşor, precum şi D.N.22, care asigură legătura rutieră a localităţii cu municipiul Tulcea. Totodată, Aeroportul Internaţional Constanţa asigură legătura localităţii, dar şi a întregului judeţ, cu diferite oraşe din ţară şi din străinătate, conferind astfel comunei o conotaţie specială în preocupările ridicării la rang de oraş.

În prezent, comuna, în suprafaţă de 12.825 ha, este compusă din următoarele sate: Mihail Kogălniceanu (reşedinţa, în suprafaţă de 10.253,57 ha–situată la o distanţă de 26 km faţă de municipiul Constanţa, având ca puncte de referinţă coordonatele 44°21’43.61” latitudine nordică şi 28°29’18.43” longitudine estică), Palazu Mic (în suprafaţă de 881,77 ha, situat la nord–nord–est faţă de reşedinţă) şi Piatra (în suprafaţă de 1691,662 ha, la nord–est).

Populaţia

Populaţia: 10114 locuitori, din care

  • 8348 locuitori Mihail Kogălniceanu (83,42%)
  • 1347 locuitori sat Piatra (13,32%)
  • 329 locuitori sat Palazu Mic (3,26%)
Structura etnică
  • naţionalitate română: 80,63% (8155 persoane);
  • aromâni: 12% (1.214 persoane);
  • tătari: 3,33% (337 persoane);
  • romi: 2,8% (283 persoane);
  • turci: 1,06% (107 persoane);
  • germani: 0,18% (18 persoane)

Potrivit dispoziţiilor Legii nr.213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, patrimoniul comunei Mihail Kogălniceanu este alcătuit din bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi în proprietatea privată a acesteia, precum şi din drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

Conform clasificării din Legea nr.213/1998, domeniul public al comunei Mihail Kogălniceanu este alcătuit din următoarele bunuri:

  1. a) Drumurile comunale, vicinale şi străzile;
  2. b) Pieţele publice, parcurile publice, precum şi zonele de agrement;
  3. c) Porţiunea din lacul Taşaul aflată în raza de jurisdicţie a comunei Mihail Kogălniceanu;
  4. d) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Primarul, Consiliul Local şi aparatul propriu de specialitate al Primăriei, precum şi instituţiile publice de interes local;
  5. e) Statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;
  6. f) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;
  7. g) Cimitirele comunale;
  8. h) Alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a Consiliului Local, în conformitate şi cu inventarierea anuală, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.
Instituţii de învăţământ

La nivelul comunei Mihail Kogălniceanu funcţionează un număr de 14 instituţii de învăţământ, aflate în sectorul public, după cum urmează:

  • a) opt grădiniţe, din care patru în localitatea Mihail Kogălniceanu şi câte una în satele Piatra şi Palazu Mic, Grupul Social Sibioara şi Grupul Social “Ceres”;
  • b) cinci şcoli generale, din care două în localitatea Mihail Kogălniceanu şi câte una în satele Palazu Mic şi Piatra, precum şi în Grupul Social “Ceres”;
  • c) Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu.
Rezervaţii naturale şi valori culturale

În comuna Mihail Kogălniceanu se găsesc atât rezervaţii naturale de o deosebită valoare şi importanţă ştiinţifică, cât şi o serie de bunuri şi edificii aparţinând patrimoniului cultural.
Serviciile culturale din comună au caracter restrâns din lipsă de fonduri, motiv pentru care nici spaţiul Căminului Cultural din satul Piatra nu se află în stare corespunzătoare de funcţionare.
În comună funcţionează o bibliotecă publică, deservită de un bibliotecar, cu un fond de carte insuficient.

Rezervaţii naturale:
  • Pădurea Sitormanului şi Dealurile Sitormanului, cu un ecosistem de stepă, cu floră şi faună de influenţă mediteraneană
  • Dealurile cu bujori de stepă şi brânduşe. Palazu Mic
  • Peştera de Cristal cu râu subteran. Piatra
  • Lacul Taşaul (parţial) Piatra
  • Râul Casimcea Palazu Mic
Valori culturale
  • Aşezările neolitice de la Sitorman (aparţin culturilor Hamangia şi Gumelniţa)
  • Vicus-ul roman de la Sitorman (mine)
  • Emorianul de la “Răţărie” (Pe ţărmul de Est al Lacului Taşaul) Piatra
  • Biserica Catolică (ridicată în anul 1897 în stil gotic, monument de o valoare istorică deosebită)
  • Biserica Ortodoxă (ridicată în anul 1934 în stil bizantin)
  • Muzeul etnografic aromân
  • Monumentul Eroilor – situat în curtea Primăriei
  • Sistemul de apeducte Piatra
  • Creaţiile Eoliene de pe Dealul Sitormanului
  • Biserica Ortodoxă Palazu Mic
  • Geamie Piatra
  • Cimitirul Musulman Piatra
  • Cimitirul Musulman – Mihail Kogălniceanu
  • Geamie Mihail Kogălniceanu
  • Monumentul Infanteriştilor