Comuna Agigea

2

Localitati componente:Agigea, Lazu, Sanatoriul Agigea, Statiunea Zoologica Marină Agigea

Coordonate:44°05′54″N 28°37′38″E

Suprafață:45,28 km²

Populatie:6.992 locuitori (2011)

Altitudine:5m

Documente:Harta localității
Harta Zonei Metropolitane Constanţa

Legaturi utile:www.primaria-agigea.ro
Comuna Agigea - Wikipedia

Situată la numai 8 km Sud de municipiul Constanţa, comuna Agigea se întinde pe 4528 ha şi este alcătuită din două localităţi rurale, Lazu şi Agigea. Cele două localităţi sunt despărţite de Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Populaţia comunei depăşeşte 6000 de locuitori, majoritatea de naţionalitate română, alături de care întâlnim şi etniile tătară, turcă, şi rromă.

Întinsele suprafeţe agricole aflate pe teritoriul administrativ al comunei au influenţat orientarea economică a localităţii, majoritatea societăţilor comerciale desfăşurând activităţi de comerţ cu produse agricole. Condiţiile de trafic diversificat şi de mare capacitate, Canalul Dunăre – Marea Neagră, linia ferată dublă şi electrificată cu ramificaţii pentru Portul Constanta Sud Agigea şi şoselele naţionale constituie factorii care participă la facilitarea şi deservirea acestor activităţi de comerţ intern şi internaţional astfel încât Agigea poate deveni în viitor un centru comercial de importanţă vitală.

Localitatea Lazu, subordonată comunei Agigea s-a dezvoltat ca centru rezidenţial. Complexul de case alcătuieşte un cartier modern, dotat cu toate utilităţile, accesibil şi liniştit.

În Agigea există în prezent două sanatorii balneare. Sanatoriul T.B.C. este unicul de acest tip din ţară specializat în tratarea tuberculozei osteo-articulare.

Printre proiectele de dezvoltare vizate se numără autostrada europeană Bucuresti – Istanbul care va străbate comuna Agigea, cât şi înfiinţarea unei burse agricole, a unor baze sportive şi de agrement nautic.

Rezervaţii naturale

Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României, dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.

Clima

Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă „caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţăde vie sau culturilor fructifere.

Istoric

Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au identificat aşezarea greco-romana de la Agigea, cu o populaţie impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie, fragmente de uneltedin fier descoperite pe aceste meleaguri.
Asezarea localităţii Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.H. şi secolul al III-lea d.H.
În veacurile care au urmat, informaţiile despre Agigea dispar cu desăvârşire din documente, fiind probabil distruse.
Documentele de dată recentă, datează începutul comunei în anul 1870, deşi este mai mult ca sigur că există înaintea acestei date.
În a doua jumatate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o creştere numerică a populaţiei, îndeosebi păstori, veniţi din jurul Sibiului, din părţile Brăilei, Ialomiţei, iar mai târziu din Oltenia şi Moldova care trăiesc alături de tătarii colonizaţi de Poartă în Dobrogea.

1887 – ia fiinta prima şcoală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învăţământ religios musulman.
1902 – tot lângă Geamie se infiinţează o clasă de băieţi, cu predare în limba romană pentru populaţia românească.
1925 – începe construcţia actualului local al şcolii prin contribuţia sătenilor.
1927 – se inaugurează noua şcoala primară elementară în limba română.
1962 – se măreşte actualul local de şcoală, iar şcoala tătară se contopeşte cu cea românească cuprinzand elevi ai claselor V – VI.
1964 – ciclul gimnazial se extinde şi cu clasele a VII-a si a VIII-a.
1996 – şcoala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea

Istoric administrativ

Aşa cum se specifică în monografia comunei Agigea, monografie care se găseşte la DIRECŢIA JUDEŢEANĂ CONSTANŢA A ARHIVELOR NAŢIONALE, comuna Agigea a luat fiinţă în anul 1870 şi a avut aceeaşi denumire de la înfiinţare şi până în prezent şi aparţinea de plasa Constanţa, judeţul Constanţa. În componenţacomunei Agigea intra şi satul Lazu, care se numea Lazmahale şi este atestat că a fost înfiinţat în secolul al XVI-lea.
Dintre primarii care s-au aflat în fruntea acestei comune sunt menţionaţi:

  • 1935 – Iulie Popeea
  • 1938 – Constantin Ionescu–având ocupaţia de agricultor înainte de a fi numit în funcţia de primar
  • 1943 – Diaconescu Ion – având funcţia de căpitan înainte de a fi numit în funcţia de primar
  • 1944 – Constantin Sofană
  • 1944 – Nicolae Nedelcu
  • 1945 – Aurel Chiriac
Economie

Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie depanificaţie, comerţ, servicii turistice etc.
O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.
Agigea este cunoscută în întreaga ţară şi datorită existenţei aici, pe malul mării a unei instituţii medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce functioneaza aici din anii interbelici.
Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Cliemescu este specializat in tratarea aparatului locomotor (reumatism si tuberculoza osteoarticulara).
Prin Înaltul Decret Regal nr. 810 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii.
Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre.
Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică.
Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început.
Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus.
În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica Rezervaţie de Dune Nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific.
Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip.
După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936).
Acivitatea didactică de aici a fost mult mai dezvoltată, staţiunea fiind un loc mult mai râvnit pentru practica studenţilor biologi, ecologi, biochimişti, geografi, geologi, geochimişti, piscicultori etc. În laboratoarele staţiunii au fost efectuate numeroase lucrări de licenţă şi de doctorat.
Direcţia Silvică Constanţa dispune, la Agigea, de o întinsă pepinieră, o adevărată bază producătoare de frumuseţi peisagistice.
Întinsă pe o supafaţă de 48,2 hectare, pepiniera este specializată, în principal, în producerea de puieţi forestieri şi ornamentali (80%) pentru: perdele forestiere, acoperirea terenurilor degradate, realizarea plantaţii integrale), precum şi puieţi pentru noii proprietari de păduri.
Aici poţi găsi, de asemenea, specii permanent verzi (conifere), adaptate zonei de stepă dobrogeană cu influenţe marine, şi anume: ienupăr de Virginia, tuja cu diversele sale varietăţi – pinul negru, douglas, bradul alb, molidul etc.
Din categoria foioase cu frunze persistente ar putea fi enumerate: buxus, evonimus japonica, berberis julianae, costoneaster dameri, lanciera pileata etc.
Specii de foiase cu frunze căzătoare, pentru gardurile vii şi arborii de alei. În cadrul pepinierei a fost realizată o colecţie deosebită de trandafiri Rosalium Splendidum, ce cuprinde 32 de soiuri, iar în producţie de serie 68 de soiuri. Trandafirii au varietăţi şi nuanţe coloristice de la alb la violet, forme şi dimensiuni variate, trandafiri căţărători dispuşi în bucheţele mici, trandafiri copăcei de diverse culori: alb, galben, roz sau roşu, a căror perioadă de înflorire începe din luna mai şi ţine până în octombrie.

Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea

Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile – Agigea.
Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă.

În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie; incinta 3, Terminalul de Containere.
Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).
Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre.
Realizarea coridorului logistic trans-european Marea Neagră – Marea Nordului (pe ruta Constanţa – Rotterdam) prin Canalul Rhin – Main – Dunăre, inaugurat pe 25 spetembrie 1992, coridor de o deosebită importanţă europeană din punct de vedere economic, geografic, comercial, turistic, strategic şi politic, are ca efecte directe integrarea europeană a zonelor traversate şi dezvoltarea puctului terminal sud – estic, deci a Portului Constanţa.
În Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea pot fi desfăşurate o serie de activităţi cum ar fi: manipularea, depozitarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, expertizarea, transportul şi expediţii interne şi internaţionale, operaţiuni de bursă, financiar – bancare, precum şi magazine de desfacere şi comercializare a produselor en gros sau en detail.